marți, 15 martie 2011

Marul in medicina populara

Pomul vietii rodeste din nou.

Putina istorie



Marul are o istorie indelungata. Citim despre el in Biblie, dar si in multe carti religioase, de pilda in Cartea egipteana a mortilor. Simbolismul sau este prezent in nenumarate povesti si legende. Marul a jucat un rol important in anumite ritualuri. Sa ne gandim la "marul bogatiei", care simboliza puterea si abundenta, sau la "marul iubirii", ca semn al fertilitatii. In acceptia biblica, marul semnifica atat cunoasterea, cat si pacatul.
A fost cunoscut ca pom fructifer, inca din epoca de piatra. Vestigiile din acele vremuri ne permit sa tragem concluzia ca pentru oamen
ii de atunci, el constituia o importanta componenta a hranei zilnice. Romanii au fost cei care l-au raspandit in Europa. Cu numai 22 de varietati cunoscute, oferta era insa extrem de redusa in Antichitate, in comparatie cu zilele noastre, cand avem la dispozitie peste 1100 de soiuri. Trebuie sa adaugam, totusi, ca din pacate, multe soiuri vechi, de calitate foarte buna, au disparut, inlaturate de concurenta unor varietati mai productive, plantate masiv in monoculturi, pentru profit comercial.
In medicina naturii, marul a ocupat dintotdeauna un loc aparte. Chiar daca cel mai adesea este considerat doar un simplu aliment, are proprietati vindecatoare de exceptie, remarcate inca din timpuri stravechi. Plinius cel Batran il recomanda ca remediu in bolile de stomac, iar ceva mai tarziu, calugarita Hildegard von Bingen recomanda marul contra migrenelor, a durerilor de ficat si de splina. Marul este un leac fara egal printre copaci si arbusti. El isi merita pe deplin denumirea de "copac al vietii", caruia omul modern ar trebui sa-i acorde mai multa atentie.

O substanta
miraculoasa: pectina

Cea mai importanta substanta activa continuta in mar e pectina. Pectina este un tip de zahar cu structura micromoleculara, care in stare pura are o multitudine de intrebuintari, de la gelatina alimentara pana la medicamente. Ca gelatina, pectina serveste la prepararea de marmelade, dulceturi si jeleuri, iar in productia de medicamente este prelucrata si oferita in farmacii sub forma de tablete.
Multi parinti folosesc indirect pectina ca remediu, atunci cand dau mere rase copiilor suferinzi de stomac sau intestine. Dupa ce au fost rase, merele trebuie lasate sa stea un timp la aer, pana se coloreaza in maroniu. Culoarea bruna apare sub actiunea oxigenului din aer si indica formarea pectinei. Merele astfel preparate ne pot ajuta intern in diaree, gastrita sau colita, iar extern, la eruptiile aparute pe piele, contra acneei si pentru cicatrizarea ranilor. In trecut, pectina se intrebuinta si la transfuzii. Administrata intern si extern, pectina mai are si proprietatea de a reda elasticitatea tesuturilor, de exemplu la cicatricele dure, inestetice. Chiar si in cazurile de circulatie deficitara, peretii rigizi si friabili ai vaselor de sange isi pot recapata supletea. Acum cativa ani, o intamplare neobisnuita a facut senzatie in Germania. Un barbat in varsta de saptezeci de ani fusese internat in spital, cu o tromboflebita grava. Pronosticul medicilor era rezervat, amputarea unui picior parea a fi inevitabila. Atunci, in disperare de cauza, sora bolnavului a apelat la un vechi leac "babesc". Ea a cautat mere fainoase moi (acestea au un continut ridicat de pectina), le-a zdrobit, facand din ele o pasta pe care a amestecat-o cu rachiu de cirese si, intinzand-o pe doua bucati de panza, a impachetat zilnic cu ea picioarele fratelui sau. Dupa cateva zile s-a observat deja o imbunatatire a circulatiei, iar dupa aproximativ patru saptamani progresele erau atat de evidente, incat s-a putut renunta la amputare.
Posibilitatile oferite de pectina inca nu se cunosc pe deplin. Farmacologii ii descopera mereu noi calitati, care o fac utila in diverse tratamente. De aceea se cuvine sa acordam mai multa atentie merelor si sugestiilor medicinei traditionale.

Marul, medicament
popular


 
Medicina populara cunoaste nenumarate intrebuintari ale marului, unele dintre ele transmise pe cale orala. Batranii spun ca marul se parguieste noaptea, in roua, de aceea oamenii sanatosi pot manca fara grija fructele proaspete. In schimb, bolnavii le tolereaza mai bine fierte. Apoi, exista si regula ca merele nu se mananca seara tarziu, inainte de culcare, pentru ca incep sa fermenteze in intestin, dand nastere unor substante inrudite cu alcoolurile. In cantitati mai mari, acestea dau senzatia neplacuta de "cap greu", asa incat ne trezim ametiti dimineata. Regula se aplica mai ales copiilor.
Merele fermentate: merele care dupa un anumit timp de depozitare fermenteaza si capata culoarea bruna se pot intrebuinta zdrobite, sub forma de cataplasme, la escare si tromboflebite, ca si la degeraturi si arsuri.
Merele proaspete: cand intestinul s-a lenevit, precum si in insuficienta hepatica sau renala, de asemenea in obezitate si diabe
t, merele proaspete constituie un adjuvant eficace.
Coaja de mere: din cojile uscate se poate prepara un ceai calmant, care alunga febra si aduce somnul. Spre deosebire de multe alte ceaiuri calmante, el are si un gust foarte bun.
Merele coapte: sunt un adjuvant pretios in tratamentul gutei si al afectiunilor reumatismale. Si raguseala se vindeca mai repede, daca mancam mere coapte.
Reteta din batrani contra anemiei: infigeti seara zece cuie de otel intr-un mar. Dimineata scoateti-le si mancati marul pe stomacul gol.
Sucul de mere: un alt remediu, foarte pretuit odinioara, este tonic general si detoxifiant. Asemenea multor altor remedii ce au rezistat probei timpului, este si el pe cale de a fi uitat. Poate fi de un real ajutor in bolile de piele, guta si reumatism.

Un ingredient
necesar: magia

Metodele populare de vindecare cu mere au apelat, adesea, si la magie, o componenta obligatorie a medicinei taranesti din trecut. De pilda, cine voia sa scape de negi sau bataturi trebuia sa le frece cu un mar taiat in doua, descantat inainte. Bolnavii de tuberculoza erau indemnati sa se jeluiasca unui mar, rostind cuvintele: "Marule, la tine plang,/ Ca de oftica ma stang./ Indata o pasarea/ Peste tine de-o zbura,/ Sa-mi ia si boala cu ea."
Exista si regula nescrisa ca, daca intr-o toamna recolta de mere a fost buna, in anul urmator se vor naste multi baieti. Lucrurile stau invers in cazul perelor, unde abundenta recoltei anunta nasterile de fete in celalalt an.
Atunci cand recoltam merele, ultimul fruct trebuie lasat in pom. Astfel ii multumim copacului si, in acelasi timp, il rugam sa ne daruiasca si anul viitor o recolta bogata. Si oare n-ar fi bine sa avem aceeasi atitudine fata de toate plantele, alimentele si remediile, fata de tot ce e viu? De ce sa socotim de la sine inteles faptul ca marul ne ofera fructe, ca putem culege pastaile de fasole de pe vrej, sau ca ne putem calma nervii cu sunatoare? Arborele, floarea, animalul, chiar si piatra sunt constiente de prezenta noastra si traiesc impreuna cu noi. Nu e un efort prea mare sa ne aratam recunostinta.

Utilizarea in terapia
Bach (cu flori)


Marul salbatic are fructe mici si acrisoare
 
Marul salbatic sugereaza puritatea fizica, sufleteasca si mentala. Oamenilor obsedati de murdarie si de infectii, care au tendinta maniacala de a se curata si spala tot timpul, li se recomanda esenta din florile de mar salbatic. Deseori, acesti oameni sufera de tuse persistenta si guturai cronic. Totodata, ei sunt de regula meschini si pedanti. Ii enerveaza orice amanunt ce nu corespunde nevoii lor absolute de curatenie. Pana si impuritatile pielii lor le provoaca dezgust.

Silvoterapie: pomul
mar, ca medicament

Marul, arbore calm si bland, ne transmite un sentiment de tinerete si voiosie, aratandu-ne calea pe care trebuie sa mergem catre implinirea sperantelor. Nu intamplator, oamenii depresivi si incrancenati evita marul. Si tocmai lor li se adreseaza el in primul rand.
Pe plan organic, pomul mar ne poate fi util, ori de cate ori avem de combatut rigidizarea tesuturilor, formarea de tumori si edeme ale pielii.
Despre terapia cu ajutorul copacilor s-a scris pe larg in "Formula As". Ca sa nu trebuiasca sa cautati in colectie, va reamintim cateva reguli elementare:
1. Duceti-va intr-o livada cu mere si alegeti-va un pom anume, care va atrage atentia in mod special.
2. Concentrati-va atentia asupra lui si rugati-l, in gand, sa va ajute sa redeveniti sanatosi.
3. Asezati-va la radacina lui sau luati-i trunchiul in brate, incercand sa simtiti energia benefica pe care o transmite. De indata ce o simtiti, multumiti-i pentru sprijinul acordat.
4. Repetati cat mai des exercitiul.
In numerele viitoare ale revistei vom reveni cu noi informatii si amanunte asupra vindecarii cu ajutorul copacilor.



Frumusete


 
Masca de mar curata pielea si ii reda elasticitatea. Zdrobim doua mere pana cand obtinem o pasta, o amestecam bine cu apa de trandafiri sau de flori de portocal, o intindem intr-un strat uniform pe piele si o lasam sa actioneze 15-20 de minute. Se aplica o data sau de doua ori pe saptamana.
Florile de mar se pot pune la macerat in ulei, timp de 5-6 saptamani, intr-o sticla inchisa sau un borcan acoperit. Obtinem astfel un extract uleios, din care ne putem apoi prepara emulsii pentru baie. Daca le punem in alcool si dupa aceea diluam tinctura pana la concentratia de 5%, rezulta o foarte buna solutie demachianta.
 

luni, 14 martie 2011

Psoriazisul

Medicina populara
O boala "noua", vindecata cu leacuri vechi: PSORIAZISUL


 
Nimeni nu prea stie exact ce cauze il provoaca. De asta se si vindeca foarte greu. In cazul ca nu raspunde la medicamentele pe care le folositi, apelati si la leacurile babesti. Mai jos aveti o lista completa

Incepem cu ficatul

Pentru o vindecare mai sigura si totala in medicina populara se recomanda ca orice tratament pentru afectiunile pielii sa cuprinda si plante pentru reglarea functiilor ficatului si a metabolismului. De regula, se folosesc seminte de armurariu rasnite, cate o lingurita, o data pe zi, inainte de masa. (Daca colecistul este extirpat, atunci semintele se consuma in timpul mesei.) Ca sa prevenim aparitia varicelor (efect secundar), semintele se consuma in cure de cate 3 saptamani, apoi se face o pauza de 10 zile si se bea unul din ceaiurile hepatice curente (galbenele, cicoare, siminoc sau altele).
ntent(2) / Rectangle(1) / Rectangle 300x250(7) -->
In lipsa farmaciilor, batranii de la tara au baut sute de ani ceai hepatic din lastari de castraveti cu frunze, din castraveti batrani, galbeni, pe care nu-i puteau manca. Iar pulberea din castraveti uscati (semintele se inlaturau) se aplica pe locurile cu psoriazis.
Inca un remediu cu efect sigur este radacina de brusture. Se bea periodic (de exemplu, 21 de zile, la fiecare 3 luni). Se prepara simplu: 30 g de radacini uscate (se gasesc la plafar) se fierb in 250 ml de apa clocotita, timp de 10 minute. Se raceste lichidul si se beau cate 2 inghitituri, de 3 ori pe zi, inainte de masa. Daca scoateti din pamant o radacina proaspata, o spalati, o dati pe razatoare si o adaugati in salata sau o mancati ca atare; se poate indulci cu putina miere de albine. Se foloseste si in tratarea cancerelor si a fibroamelor. Ceaiul se foloseste si pentru comprese pe locurile afectate de psoriazis.
Rezultate bune pentru imbunatatirea functiilor hepatice se obtin folosind cicoare. Radacina plantei se scoate din pamant toamna, cand frunzele de la baza plantei se vestejesc, iar partea aeriana se culege in lunile iunie-septembrie. Se usuca radacinile in locuri bine aerisite sau in cuptoare incalzite la 40-45 de grade, in straturi de 3-5 cm. Doua lingurite de planta tocata se infuzeaza in termos, in 200 ml de apa fierbinte, timp de 30 de minute. Se strecoara si se foloseste infuzia - intern (se bea in timpul zilei). Celuloza ramasa prin strecurare se inveleste in tifon si se aplica pe locurile cu psoriazis.
Se mai bea si ceai din lumanarica. Trei linguri de flori se infuzeaza in 300 ml de apa fierbinte pana la racire. Se storc. Lichidul se amesteca cu 3 pahare de zer si se bea in timpul zilei.



Retete stravechi

In medicina populara: indiferent de zona geografica, tratamentul incepea din a 16-a zi a lunii, dupa o curatare buna a intestinelor si a ficatului. Se folosea numai apa "vie", neinceputa, de la izvor. Cred ca cea mai uimitoare descoperire a stramosilor nostri in legatura cu vindecarea problemelor dermatologice este folosirea exudatului care apare pe geamurile caselor. Locurile cu psoriazis, negi sau eczeme se umezeau cu abureala de pe geam, de mai multe ori in timpul zilei.
Inca o metoda, folosita de oieri, cand se aflau cu turmele in munti si nu aveau posibilitatea unor tratamente mai complicate, este urmatoarea: intr-un pahar cu lapte se pun cateva bucatele de gheata. Cand se raceste, se inmoaie un prosopel si se aplica pe locul bolnav, unde se tine timp de 2-3 minute (pana se incalzeste), apoi se schimba compresa cu alta rece. Timp de 10 minute, se schimba de 3-4 ori compresele reci. Vara, in loc de lapte, putem folosi cu succes suc de cartofi proaspat stors. Opreste pruritul ranii.
* Solzii si vezica biliara a unui peste oceanic mare (de 3 kg sau 2-3 mai mici) se fierb intr-un litru de vin alb, timp de 30 de minute. Se strecoara, se sfarama carnea de peste si se amesteca cu 200 ml de ulei de masline. Locurile afectate se spala cu sapun pentru copii si se ung cu alifia preparata. Cura dureaza pana se consuma toata cantitatea de alifie.
* Cativa cartofi tineri, neaparat de culoare roz, se dau pe razatoarea cu orificii mici, cu tot cu coaja. Imediat, se aplica pe locurile afectate si se schimba dupa ce se usuca. La unele persoane apare o senzatie de usturime, dar nu trebuie intrerupt tratamentul. O cura dureaza 2-3 saptamani.
* Sezonul de ciuperci trebuie folosit fara nici o zi lipsa. Locurile afectate se ung, de 2-3 ori pe zi, cu sucul laptos de bureti si rascovi (buretele dulce). Pentru iarna, ciupercile se usuca si se rasnesc. Trei linguri de pulbere se macereaza in 500 ml de alcool de 70%, timp de 21 de zile, intr-un loc racoros. Nu se filtreaza, se bea cate o lingura, de 3 ori pe zi, cu 20 de minute inainte de masa. Cu tinctura obtinuta se tamponeaza de 2 -3 ori pe zi si locurile unde apare psoriazisul.
* Batranii mai preparau si un amestec din 150 ml de smantana proaspata de casa, 4 galbenusuri de ou de casa, 100 ml de gudron de mesteacan (se gaseste la farmaciile veterinare). Locurile bolnave se ung de doua ori pe zi. Cand remediul se usuca, locul uns se spala cu zer.
* Frunze de podbal - se mixeaza, se amesteca cu lapte proaspat muls si se unge pielea inainte de culcare. Deasupra se pune celofan si se panseaza ca sa nu curga.
* Se rup 7 lastari de pelin, se toaca marunt, se toarna deasupra alcool de 70% si se macereaza in vas bine inchis, in loc ferit de lumina. Se tamponeaza locurile cu eruptii.
* Inainte de culcare se face o baie calda cu un pachet de sare - daca boala a aparut recent - sau cu doua pachete, daca este mai veche. In cada se sta timp de 15-20 minute, apoi corpul se usuca natural, nu se sterge. Pe locurile afectate se aplica terci din ceapa rasa si se freaca putin. Dupa 30-40 minute, corpul se sterge cu un prosop uscat, se inlatura ceapa si sarea. Dimineata, se face infuzie din 300 g de rostopasca si 4 l de apa fierbinte, se lasa sa se raceasca la temperatura camerei si se spala locurile bolnave. Procedurile se fac 3 zile la rand, apoi se spala tot corpul cu sapun si un burete moale, iar locurile afectate se tamponeaza de cateva ori cu permanganat de potasiu de un roz deschis, dizolvat in apa calda. Dupa o pauza de 3-4 zile tratamentul se repeta.
* Daca boala se agraveaza imediat dupa un stres puternic, saptamanal se face cate o baie (de 15-20 minute) cu 500-700 g de crengute de brad si de pin, tocate marunt (se poate si cu conuri), fierte timp de 10-15 minute, in 5 litri de apa, care se strecoara in cada cu apa calda. Ca urmare, se calmeaza si nervii, si pruritul.
* Din timpuri stravechi, pentru comprese se folosesc frunze verzi sau uscate de par. Un pahar de frunze taiate marunt se aduc pana la fierbere cu 500 ml de apa, se lasa pe foc mic 5 minute si se infuzeaza pana la racire. Servetele imbibate in ceai se aplica de 4-5 ori pe zi, pentru 30 de minute.
* Atunci cand psoriazisul provoaca prurit, se fac bai cu infuzie din frunze de topinambur (napi). La un litru de apa, se pune 1/2 de pahar de frunze uscate sau un pahar de frunze verzi si se infuzeaza 30 de minute. Se beau 150 ml de ceai, restul se toarna in cada. Dupa baie, corpul se clateste, dar nu se sterge. Dupa ce se usuca, locurile cu psoriazis se ung cu un amestec din 3/4 gudron de mesteacan (de la farmacia veterinara) si 1/4 cenusa din lemn de mesteacan.
* Un remediu intern pentru diminuarea pruritului este busuiocul. Doua linguri de planta uscata se infuzeaza timp de 2 ore in 500 ml de apa fierbinte (se poate in termos). Se beau cate 150 ml, de trei ori pe zi, cu 30 de minute inainte de masa.
* O lingura de fructe de maces tocate si o lingura de flori de rostopasca se varsa in 200 ml de apa care clocoteste pe foc, apoi se toarna in termos sau se tine pe baie de aburi 15 minute, dupa care se infuzeaza inca 2 ore. Se strecoara si se amesteca 1:1 cu albus de ou. Se ung locurile bolnave, de 2-3 ori pe zi.
* Unguent din usturoi. Se curata 5-6 catei de usturoi, se piseaza si se pun in borcan de sticla, unde se adauga 2 pahare de otet de mere si 125 ml tuica tare. Amestecul se macereaza timp de 2 saptamani la frigider si se agita zilnic, nu mai putin de 3 ori. Dupa filtrare, in lichid se adauga o lingurita de ulei de eucalipt care relaxeaza muschii si favorizeaza absorbtia preparatului la nivelul pielii. Unguentul se foloseste si pentru frectii sau comprese pentru artrita, entorse, dermatite.

 
* Ciuperca de mesteacan si radacina de obligeana - o etapa obligatorie in tratamentele bolilor cu crestere sau dezvoltare necontrolata a celulelor (inclusiv cancere) este bazata pe folosirea preparatelor care normalizeaza sau opresc procesele haotice la nivel celular. Cel mai des se prepara o infuzie din excrescentele de pe tulpina mesteacanului (Inonotus obliquus), care in popor se numeste ciuperca de mesteacan, si radacini de obligeana. La fiecare 5 parti de ciuperca se adauga o parte de obligeana. Deasupra se toarna apa fiarta si racita pana la 40-50 de grade, ca sa fie acoperite ingredientele lemnoase. Se infuzeaza la rece 6-8 ore. Plantele se scot din apa (apa nu se arunca!), se rasnesc, se dau pe razatoare sau se toaca prin masina de carne. Lichidul se masoara cu paharul si se adauga cate o lingura de flori de galbenele la fiecare pahar de infuzie, apoi se incorporeaza si masa tocata. Amestecul se infuzeaza inca 2 zile, apoi se strecoara prin panza topita si se stoarce bine. In functie de greutatea corporala si gravitatea bolii, se beau 700 ml - 1 litru de infuzie, in 4-5 reprize. Fiecare doza se imparte in doua si se bea o parte cu 30 minute inainte de masa si cealalta parte cu 30 minute dupa masa. Curele dureaza 1-3 luni, in functie de rezultate. Celuloza ramasa dupa stoarcere se amesteca cu osanza (mai bine de oaie), se pune pe foc intr-un ceaun, se aduce pana la fierbere ca sa se topeasca grasimea si se lasa 24 de ore intr-un loc racoros, acoperit cu un prosopel. A doua zi se topeste grasimea din nou, se strecoara prin sita sau prin plasa de tantari si se pastreaza in borcanele de sticla. Inainte de culcare, se unge cu alifie o bucatica de tifon impaturit si se aplica pe locul bolnav. Se acopera cu celofan si se panseaza pentru 24-36 de ore (daca nu se irita pielea). Intre proceduri, se face cate o pauza de 24 de ore.
* Pentru imbunatatirea puterilor de aparare a organismului - se bea tinctura de propolis, cate 20-30 picaturi, cu 100 ml de apa, cu 30 minute inainte de masa. Copiii si cei care nu consuma alcool pot folosi propolis solid, care se tine in gura cate o ora, de 2-3 ori pe zi. In acelasi timp, se tin sub limba, dimineata si seara, cate 20 mg laptisor de matca. Tratamentul dureaza 1-2 luni.
Un efect bun in prevenirea agravarilor se inregistreaza la bolnavii care practica zilnic exercitii de respiratie, masaj, diferite metode pentru diminuarea stresului. In camera bolnavului se face zilnic curatenie, se curata cu aspiratorul covoarele, divanul si fotoliile. Hainele (neaparat din materiale naturale) se clatesc de 4-5 ori, ca sa nu ramana detergent intre fibrele tesaturii. Hartia igienica folosita de bolnav sa aiba culoare naturala, deoarece vopseaua care se foloseste in procesul de producere poate provoca alergii sau agravarea situatiei. Inrautatirea psoriazisului poate fi provocata si de oscilatii puternice de temperatura, de dus sau bai cu apa fierbinte.
 

Leacuri PENTRU FEMEI

Medicina populara
Leacuri PENTRU FEMEI


 
Planta contra hemoragiilor

SCLIPETII
(Potentilla erecta)

Paracelsus spunea ca nu exista remediu mai bun pe lume contra hemoragiilor la femei. Si la noi, planta e cunoscuta si folosita din stravechime, in varsaturi cu sange si menstruatii abundente, in hernii si scrantituri.
Nume popular: cinci degete, stramsurea, scrantitoare, gainusa.
Simboluri si astrologie: insusirea antihemoragica a plantei a fost pusa in legatura cu faptul ca radacina ei, cand este taiata sau rupta, se coloreaza in rosu viu. Si ceaiul de sclipeti sau tinctura preparata din planta iau o culoare rosie-purpurie, dovedind, astfel, o legatura cu sangele si
hemoragiile pe care planta le potoleste.
Din punct de vedere astrologic, datorita culorii galbene a petalelor florii de sclipeti, ea este pusa in legatura cu Jupiter si cu Venus, care patroneaza zonele viscerale la femei si barbati.
Substante active: tanin rosu, flavonoide, acid cafeic, acid triterpenic, uleiuri eterice etc.
Insusiri terapeutice: proprietati hemostatice, antidizenterice, astringente, antimicrobiene; opreste hemoragiile, diminueaza secretiile, cicatrizeaza ranile, combate diareea provocata de boli intestinale. Are si virtuti antialergice, imunostimulatoare.

Intrebuintare in medicina pentru femei

In evul mediu, herboristii pretuiau nespus sclipetii, considerand ca pot vindeca boli mortale, precum holera, tifosul, ciuma. Substantele active continute in sclipeti au capacitatea sa blocheze rapid dezvoltarea bacteriilor, a virusurilor si ciupercilor din organism.

 
In Occident (la noi, din pacate, planta e putin studiata), aceste insusiri sunt recunoscute si azi, si pulberea de sclipeti (numita Coxsackie) se administreaza in diareele infectioase, in deranjamentele intestinale ale copiilor, in diareele provocate de colita. In functie de toleranta stomacala, se recomanda administrarea de trei ori pe zi a unui varf de cutit (o jumatate de lingurita) de pulbere de sclipeti, diluata in putin vin rosu sau ceai de musetel.
Datorita insusirilor sale antibiotice, extractele de sclipeti se folosesc si ca dezinfectant al ranilor, in gargara, dupa extractiile dentare sau in cazul amigdalitei purulente si al sangerarii gingiilor.
Pulberea de radacina de sclipeti si alte preparate facute din ea sunt utilizate pe scara larga pentru oprirea hemoragiilor la femei. In cazul unor menstruatii puternice sau prelungite, pulberea de sclipeti diluata in vin sau in ceai, precum si rachiul preparat din sclipeti, sunt folosite ca remedii de prim ajutor. In tratarea sangerarilor uterului, provocate de fibrom, sclipetii se asociaza cu traista-ciobanului.
Pentru tratarea hemoragiilor uterine ce apar intre perioadele menstruale (metroragii) se administreaza decoct de sclipeti, preparat dintr-o lingurita de pulbere de rizom (radacina) fiarta 15 minute, in 250 ml apa. Se bea fractionat, pe durata a 2-3 ore.

Retete

Tinctura de sclipeti

Ingrediente: 100 g pulbere de radacina, 500 ml amestec in parti egale de apa si alcool (95 de grade).
Mod de preparare: pulberea se pune intr-un recipient de 500 ml, inchis cu capac. Deasupra se toarna amestecul de alcool si apa, bine scuturat inainte. Recipientul se inchide ermetic si se pune la cald sau la soare, vreme de patru saptamani. Se scutura din cand in cand. Tinctura se strecoara apoi prin tifon si se pune in sticla de culoare inchisa. Tine cativa ani.

 

Mod de folosire:
* In caz de sangerari puternice si prelungite se iau (in functie de cat suporta stomacul) cate 15 picaturi de tinctura, diluate in putina apa, de trei pana la cinci ori pe zi.
* Pentru hemoroizi sangeranzi, eczeme anale, rani zemuinde se fac badijonari locale cu o pensula inmuiata in tinctura.
* In medicina populara rusa, tinctura de sclipeti (1 lingurita), diluata cu 10 lingurite de apa, se foloseste pentru instilatii vaginale contra scurgerilor (poale albe).

Vin de sclipeti
Mod de preparare: 50 g rizomi pisati sau taiati se pun intr-un litru de vin. Se lasa zece zile la macerat, la temperatura camerei. Se strecoara, inainte de a fi consumat.
Mod de folosire:
* Pentru tratarea diareelor, a hemoragiilor interne si ca tonic energizant: se beau doua paharele de vin pe zi.

Extract alcoolic de sclipeti

Mod de preparare: 4 linguri de rizom pisat sau pulbere de rizomi se pun intr-un litru de tuica (rachiu). Se lasa la macerat 7 zile. Se agita zilnic, apoi se strecoara.
Mod de folosire:
* Contra herniilor: se bea de trei ori pe zi cate un paharel de extract (50 ml).



Planta contra afectiunilor uterine

Talpa-ursului
(Meum athamanticum)

Este o planta asemanatoare cu feniculul, cu flori mici si albe ca florile de marar, folosita odinioara in afectiunile uterine.

 
Numele - i se trage de la parul aspru, ca de urs, dar si de la faptul ca ursii ii mananca atat frunzele, cat si radacina hranitoare, pe care o dezgroapa din pamant. In orice caz, este vorba de o planta extrem de benefica pentru sanatate, fiindca popoarele stravechi pretuiau ursul ca animal recunoscut pentru puterea sa si n-ar fi "botezat" cu numele lui decat o planta medicinala cu virtuti deosebite.
Simboluri si astrologie. Din punct de vedere astrologic, talpa-ursului, la fel ca majoritatea plantelor umbelifere, este subordonata aerului si lui Mercur, care, la oameni, guverneaza metabolismul si hormonii. Frunzele fin penate subliniaza aceasta subordonare si indica faptul ca talpa-ursului intareste nervii.
Mirosul puternic aromat al frunzelor si al fructelor era considerat odinioara ca simbol al plantelor antidemonice si duce cu gandul, fireste, si la efectul pozitiv asupra digestiei. Si pentru ca ursul i-a "imprumutat" numele lui, este vorba cu siguranta despre o planta care ascunde in ea puteri vindecatoare iesite din comun si care transmite forta de regenerare.
Substante active. In radacina se gasesc: ulei eteric, lingustilida, monoterpene, cauciuc, rasina, zahar, amidon, acizi fenilacrilici, derivati ai acidului cafeic etc.
Calitati vindecatoare: stimuleaza digestia si menstruatia, intareste stomacul, incalzeste, calmeaza spasmele.

Utilizare

In zonele in care creste, talpa-ursului este folosita, inca din vechime, pentru condimentarea bucatelor - supe de legume, mancaruri cu carne si cu vanat, avand in vedere virtutile amintite mai sus: incalzeste, face pofta de mancare, accelereaza digestia. Dar, inainte vreme, ea era utilizata de medicina populara mai cu seama in ginecologie, si anume in afectiuni ale uterului, menostaza sau fluor albus, dar si in cazul isteriei.
La fel ca rudele ei, angelica si stevia de munte, talpa-ursului serveste - si ea - la prepararea de rachiuri amare (bitter). Toate umbeliferele incalzesc pantecele, calmeaza spasmele si stimuleaza ciclul. Foarte eficienta este folosirea talpii-ursului ca prim-ajutor natural in cazul colicilor menstruale, si anume, sub forma de rachiu, de decoct de radacina sau de pulbere de radacina, luata cu ceai sau cu vin.

Retete

Rachiu de talpa-ursului

Cum se procedeaza:
* Se pun intr-un borcan cu capac (circa 300 ml) 50 g talpa-ursului si se acopera pana sus cu coniac (vinars).

 
* Se-nchide bine borcanul si se tine 4-6 saptamani intr-un loc insorit, scuturandu-l puternic din cand in cand.
* Se strecoara apoi rachiul printr-un tifon sau printr-o sita fina si se toarna intr-o sticla de culoare inchisa care se astupa bine. Pastrat la racoare si intuneric, rachiul de talpa-ursului poate fi folosit cativa ani.
Utilizare: Impotriva durerilor si a crampelor abdominale din timpul ciclului, se iau 1-2 lingurite de rachiu curat sau subtiat cu apa.

Reteta pentru cura cu talpa-ursului si miere de para
(dupa Hildegard von Bingen)

In terapia celebrei Hildegard von Bingen, talpa-ursului era un remediu verificat impotriva migrenelor, avand drept scop combaterea "veninului negru" (a fierei) si a tuturor "zemurilor rele" din om.
Cum se procedeaza:
* Se mixeaza bine 100 g de amestec de pulberi, 35 g pulbere talpa-ursului, 22 g pulbere de lemn-dulce si 15 g pulbere de sarparita (Sedum acre), cu 8 pere fierte (in aburi) si cu 8 linguri de miere spumuita.
* Se toarna piureul intr-un borcan curat si se tine la frigider. Doza: pe parcursul unei cure de cateva saptamani, se iau zilnic o lingurita dimineata, pe stomacul gol, 2 lingurite dupa masa de pranz si 3 lingurite seara, inainte de culcare.
Sfaturi pentru recoltare: Plantele - destul de rare - care cresc in salbaticie, ar trebui crutate. Pentru prepararea tincturii sau a rachiului, se foloseste exclusiv radacina.
Restrictii de folosire: Talpa-ursului nu trebuie folosita in timpul sarcinii sau in caz de sensibilitate la lumina.
 
Rodica Demian
 
Vizualizari (4.172) Note (1) Comentarii (0)

Remedi contra cancerului si a leucemiei

* Din tratamentele lui VALERIU POPA *

TUMORI MALIGNE

Amestec din patru plante

Se face un amestec din urmatoarele ingrediente: 200 g radacina de brusture (Arcticum lappa), 450 g iarba de macris (Rumex acetosella) maruntita, 30 g radacina pisata de revent turcesc (Rheum palmatum), 115 g scoarta de ulm cu coaja neteda, pisata (Ulmus fulva).
Mod de preparare: Se pun la fiert 7,7 litri de apa distilata, intr-o oala de otel inoxidabil. Dupa ce apa a dat in clocot, se pune o cana din amestecul de plante si se lasa compozitia sa fiarba 10 minute, la foc mic, cu capac (restul de plante se depoziteaza intr-un loc uscat, intunecat si raco
ros). Se lasa oala acoperita timp de 12 ore, apoi se pune pe foc mic si se incalzeste pana aproape de fierbere. (Nu se lasa mixtura sa dea in clocot.) Se stinge focul si se filtreaza lichidul de doua ori, prin vata, intr-o alta oala din otel inoxidabil. Se toarna lichidul fierbinte in sticle sterilizate, strangand bine capacele. Se lasa la racit si se strang din nou capacele. Se pastreaza la frigider.
Mod de administrare: Se iau 4 linguri de solutie, dimineata, pe stomacul gol. Se poate manca dupa 5 minute. Seara, la culcare, se iau inca 4 linguri, dupa cel putin 2 ore de la ultima masa. Daca aveti ulcer, solutia trebuie diluata cu o cantitate egala de apa distilata. Se face tratamentul cate 21 de zile pe luna, dupa care se ia o pauza de 7 zile. Se poate relua, vreme de maximum 6 luni. Preparatul nu are efect daca se administreaza in paralel cu citostaticele.

Cura cu ulei de floarea-soarelui si vodca

Intr-un pahar, se amesteca cu lingurita 35-40 ml ulei de floarea-soarelui nerafinat (presat la rece) cu 35 ml vodca, pana se obtine o emulsie omogena. Se bea imediat, pana cand nu se sedimenteaza. Remediul se ia de trei ori pe zi, pe stomacul gol, cu 20 de minute inainte de masa, 10 zile consecutiv. Urmeaza o pauza de 5 zile. Tratamentul se face de 3-5 ori (cate 10 zile), cu pauze de 5 zile, pana la disparitia tumorilor. Cei grav bolnavi, cu forme severe de cancer, vor lua medicamentul de 3 x 10 zile, cu pauze de 21 de zile. Nu se scot din alimentatie albuminele, pentru ca actiunea produsului este mai slaba fara ele. In cursul tratamentului si in pauze, nu trebuie sa se aplice chimioterapie, iradieri, remedii cu rostopasca, urinoterapie.
Se beau ceaiuri usor diuretice si apa plata.
Practica tratamentului cu ulei de floarea-soarelui arata ca intr-o luna si jumatate-doua luni tumorile primare de dimensiuni mici dispar. Cazurile mai grave necesita o durata mai mare de tratament, pana la 6-8 luni.
Daca ati inceput tratamentul, nu trebuie sa-l abandonati dupa o zi-doua; abia din a treia zi, celulele canceroase incep sa moara. Se pot accentua durerile in focarele bolnave. Dupa cateva zile, totul se va reglementa. Este posibil sa apara scaun diareic, cu intensificarea starii de slabiciune. Sunt reactii normale, de purificare a organismului. Cine a facut chimioterapie si radioterapie trebuie sa astepte o luna pana la inceperea acestui tratament, care elimina numai tumorile canceroase.
La acest tratament nu reactioneaza mioamele, masteopatiile, fibroamele.

Fiertura de cetina

 

Se maruntesc si se pun intr-un vas 5 linguri de cetina (sau muguri mai mari). Se toarna deasupra 1/2 litru de apa si se fierbe amestecul 10 minute, la foc mic. Se infuzeaza peste noapte, la cald (intr-un termos). Se bea in cursul zilei urmatoare, in loc de apa. Aceasta fiertura poate fi consumata fara restrictii de timp si nu are contraindicatii.

Ulei de masline si usturoi

Se administreaza timp de o luna, de trei ori pe zi, inainte de masa, cate o lingura de ulei de masline presat la rece, amestecat cu 1/3 lingurita suc de usturoi proaspat.

Alifie de vasc contra tumorilor

Doi-trei pumni de boabe albe proaspete de vasc se amesteca cu untura curata (osanza), zdrobindu-se bine cu furculita. Se pastreaza la rece. Se aplica de doua ori pe zi, pe zonele respective. Alifia este foarte buna si pentru degeraturi.



Cancer de piele

Macerat combinat cu decoct


 
Se rasnesc si se amesteca urmatoarele plante: brusture - 1 lingurita, coada-calului - 2 lingurite, trei-frati-patati - 2 lingurite, urzica - 1 lingurita. Se pun la inmuiat in 1/2 litru de apa rece, de seara pana dimineata. Se filtreaza si se pune maceratul deoparte, iar plantele care raman dupa filtrare se fierb 30 minute la foc mic, in 1/2 litru apa. Se combina apoi maceratul cu decoctul racit si se pastreaza la rece. Se bea, de patru ori pe zi, cate o jumatate de pahar, inainte de masa.

Comprese cu tincturi

Pentru cancerul de piele cu leziuni extinse, se aplica pe piele vreme de o jumatate de ora o compresa imbibata cu o combinatie de tinctura de arnica si tinctura de marul-lupului, in proportii egale. Dupa doua ore de la inlaturarea compresei, se unge zona afectata cu tinctura de propolis. Tratamentul se aplica cel putin o data pe zi.


Cancer OVARIAN, CANCER LA SAN

Ceai de napraznic

O mana de frunze si flori de napraznic uscate, nemacinate, se pun in 250 ml apa rece la inmuiat, de seara pana dimineata (se va folosi apa plata, nu apa de la robinet). Dimineata, se filtreaza maceratul, iar planta ramasa se opareste cu 250 ml apa. Dupa ce se lasa sa se raceasca la
temperatura camerei, aceasta infuzie se filtreaza. La sfarsit, se combina maceratul cu infuzia racita.
Mod de folosire: Se beau 4 cani pe zi din acest ceai, pe stomacul gol, inghititura cu inghititura (se recomanda a se bea cu lingura, pe parcursul zilei).
* Se consuma in paralel 200 ml suc de sfecla rosie pe zi si se mananca numai hrana vegetariana.
* In fiecare zi, se pune pe san, timp de 3 ore, o cataplasma cu radacina de tataneasa si iarba de rostopasca obtinuta astfel: cele doua plante maruntite se amesteca, adaugandu-se apa calduta, pana formeaza o pasta moale; aceasta pasta se aplica, invelita in tifon, pe locul afectat.

LEUCEMII

Zer, drojdie si castane


 
Se pun la macerat, 15 zile, urmatoarele: 3 l zer de lapte de vaca, 1 g drojdie de bere, 10 castane taiate in jumatati, 1 pahar miere. Se filtreaza. Se pastreaza la rece. Se beau 4 pahare pe zi, cu 15 minute inainte de masa.

Amestec cu ceai de napraznic

Se bea 1 l de ceai de napraznic pe zi (preparat ca la reteta pentru cancer ovarian) si 1 l de ceai de coada-calului, troscot, urzica si sunatoare, in parti egale (4 lingurite de amestec la un litru de apa clocotita, infuzat 15 minute).
* Se consuma zilnic 75-100 ml suc din radacina de nalba de padure.
* Se bea zilnic un litru de decoct din boabe de grau, porumb, ovaz, secara si mei.
* Se consuma: 200 ml suc de sfecla rosie pe zi si 300 ml suc de morcov + mar, pe zi.
* Regim sever vegetarian.

Leucemie la copii

Se piseaza fructe uscate de nalba de padure si se amesteca cu ranza uscata de miel. Se ia din acest amestec, cu putina apa, cate o lingurita, de doua ori pe zi.
 

duminică, 13 martie 2011

Dependenta de alcool

Dependenta de alcool

"Am descoperit ca ma ajuta sa depasesc cu mare usurinta dependenta de alcool. Imi minimizeaza mahmureala atunci cand o beau impreuna cu bauturi alcoolice (neamestecate, ci intre pahare de bere si coniac). Dar cel mai interesant... am descoperit ca atunci cand beam zilnic Kombocco aveam o foarte mica sau chiar deloc dorinta de a bea alcool." - Sergiu H. - Bucuresti

Si dv. puteti primi acasa, in Romania Kombucco Orientalis, un produs curativ 100% natural.
CLICK AICI, completati simplu un formular special cu 80% reducere si noi va vom trimite coletul cu cura dv. !

" Am fost complet absorbit de febra Kombucco Orientalis - in sensul bun al expresiei. Mi-am preparat acasa si am baut regulat timp de cateva saptamani. Digestia mi s-a imbunatatit, matreata mi-a disparut si cel mai important, dorinta de a bea alcool s-a micsorat foarte mult. Sunt un alcoolic care a indurat ani intregi de betie, ma culc, ma trezesc si beau etc. Kombucco m-a detoxificat si m-a adus in sfarsit -sper eu- pe un drum mai bun; acum am capul limpede. Este posibil sa bei prea multa Kombucco? Acum beau cate 4 pahare pe zi si nu am observat nici un efect negativ." - Sorin S. - Bucuresti

Scapati acum de dependenta de alcool, tigari cafea si alte "droguri" ale zilelor noastre cu Kombucco Orientalis, un produs 100% natural folosit de peste 2000 de ani. Refaceti-va sanatatea si profitati de 80% reducere numai pentru dv. CLICK AICI.

" Un prieten de-al meu era alcoolic. Consuma cate 3-4 beri in fiecare noapte. Nu putea sa stea 24 ore fara sa bea o bere. Acum, dupa aproximativ 2 luni de baut Kombucco nu mai bea bere. Nu mai simte DELOC nevoia sa mai bea bere!

Eu stateam la birou si beam toata ziua cafea.  Beam cate 5-6 cesti si inca una seara. Acum nu mai simt nevoia sa beau cafea deloc. Acum abia daca ami beau o ceasca pe zi!"

Picioare la vreme de vara